Saint Bernardul este un câine de talie mare, originar din Elveția. Sunt cunoscuți pentru personalitatea lor iubitoare, blândă și tolerantă.
Acești câini de talie mare erau folosiți în trecut pentru a găsi și salva călători rătăciți sau răniți. Sunt câini răbdători cu copiii și devin prieteni de nădejde ai familiei, datorită abilității lor uimitoare de a înțelege emoțiile umane. Iată tot ce trebuie să știi despre acești uriași blânzi și nevoile lor de zi cu zi.
Caracteristicile câinilor Saint Bernard
Saint Bernardul are trăsături foarte distinctive. Este un câine mare, cu un craniu lat care îi conferă capului o formă masivă. Pielea de pe frunte este ușor încrețită. Botul este scurt, așezat la aproximativ 2-3 cm sub ochii căprui. Nasul este lat și deschis. Urechile sunt lungi, moi și lipite de cap.
Saint Bernardul este o rasă de talie mare. Masculii ating 71–76 cm înălțime la greabăn și cântăresc între 64–82 kg. Femelele sunt ușor mai scunde (66–71 cm) și mai ușoare, având între 54–64 kg.
Datorită selecției sale genetice, Saint Bernardul se descurcă foarte bine în climatele reci. Are o blană dublă, una cu păr scurt și alta cu păr lung. Ambele sunt dese, de culoare albă cu pete roșii, negre sau în diferite nuanțe de maro. Acești câini pot fi lăsați singuri pentru perioade scurte de timp, atâta timp cât nevoile lor fizice sunt satisfăcute zilnic.
Cum ai grijă de un Saint Bernard
Câinii din rasa Saint Bernard sunt, în general, animale de companie care necesită întreținere ridicată și multă atenție din partea stăpânilor. Îngrijirea lor presupune:
Hrană. Mâncarea destinată câinilor, fie comercială, fie preparată acasă, trebuie să conțină un echilibru corect de nutrienți, pentru a le asigura o creștere sănătoasă. Dacă alegi hrana preparată acasă, cere sfatul veterinarului pentru a te asigura că rețetele sunt potrivite. Câinii adulți pot fi hrăniți de două ori pe zi. Apa proaspătă și curată trebuie să le fie mereu disponibilă.
Curăță regulat bolurile de mâncare și apă pentru a preveni acumularea bacteriilor. Deoarece unii câini pot avea tendința de a deveni supraponderali, este important să le monitorizezi greutatea și aportul caloric. Periajul zilnic al dinților ajută la igiena dentară și asigură o respirație proaspătă.
Toaletaj. Saint Bernardul trebuie periat frecvent și spălat regulat pentru a-și menține blana curată. Înainte de baie, folosește o perie pentru a îndepărta încâlcelile. Verifică săptămânal urechile pentru murdărie sau acumulări de ceară. Folosește doar produse aprobate de medicul veterinar pentru curățarea urechilor. Taie unghiile o dată la 3–4 săptămâni. Nu neglija puricii și căpușele, deoarece pot deveni o problemă de sănătate serioasă.
Exerciții. Saint Bernardul este cunoscut ca un câine calm și liniștit. Nu are nevoie de multă mișcare, dar jocurile zilnice sunt importante pentru menținerea formei fizice. Pe timpul verii sau în zilele caniculare, poate suferi de insolație. Asigură-i umbră, apă rece și evită să-l lași afară în orele foarte calde.
Dresaj. Când îl dresezi, fii consecvent în comenzile verbale și nonverbale.
Purici, căpușe și viermi. Verifică zilnic dacă are paraziți externi. Cere sfatul veterinarului dacă descoperi ceva suspect și urmează un plan de prevenție pe tot parcursul anului împotriva viermilor inimii.
Probleme de sănătate des întâlnite la Saint Bernards
Această rasă este predispusă la probleme precum displazia de șold, afecțiuni cardiace și GDV. Vizitele regulate la veterinar sunt esențiale pentru depistarea timpurie a bolilor și vaccinarea împotriva afecțiunilor grave, conform webmd.
Printre cele mai frecvente boli se numără:
Gastric dilatation volvulus (GDV). Este o complicație a balonării, care apare atunci când stomacul se umple de gaze, lichid sau hrană, se dilată și se răsucește, blocând circulația. Poate fi fatal dacă nu este tratat. Hrănește câinele cu două mese mici pe zi și evită mișcarea după masă.
Semnele balonării sunt:
• Agitație
• Abdomen umflat
• Durere abdominală
• Gâfâială
• Tentative repetate de vărsături fără succes
Veterinarul poate recomanda o intervenție chirurgicală preventivă.
Displazia de șold. O afecțiune ereditară frecventă în această rasă. Apare când articulația șoldului nu se dezvoltă corect. Tratamentul este adesea chirurgical.
Simptome:
• Șchiopătat
• Mers ciudat
• Durere
• Scăderea masei musculare la coapse
• Mișcare limitată
Probleme cardiace. Cardiomiopatia dilatativă apare când inima nu mai pompează eficient sângele. Saint Bernardul este predispus la această boală. Cu tratament, câinii pot duce o viață lungă și sănătoasă.
Cataracta. Apare în special din cauze genetice, dar și din cauza vârstei, accidentelor sau altor boli. Împiedică pătrunderea luminii în ochi și poate duce la orbire. Se tratează chirurgical.
Stres termic. Deși nu este la fel de grav ca insolația, poate evolua în forme severe. Câinele bea mai multă apă și gâfâie. Mută-l într-un loc umbros și oferă-i apă rece.
Considerații speciale
Plimbările zilnice nu doar că le oferă exercițiu, dar îi ajută și să socializeze. Un Saint Bernard bine dresat este un prieten de încredere pentru toată familia. Deși este un câine mare, este blând cu copiii. Totuși, trebuie învățați atât câinele, cât și copiii să interacționeze cu grijă unul cu celălalt.
Istoricul rasei Saint Bernard
Saint Bernardul provine din Elveția. Numele provine de la Sfântul Bernard de Montjoux, fondatorul unui refugiu montan. Câinii erau folosiți drept paznici pentru călătorii care traversau munții dintre Elveția și Italia.
Datorită simțului lor dezvoltat și orientării excelente, călugării îi foloseau pentru a căuta călătorii pierduți în zăpadă. Un câine încălzea victima, iar celălalt se întorcea la mănăstire pentru a da alarma. Se estimează că au salvat peste 2000 de persoane de-a lungul timpului. Rasa a fost recunoscută oficial de American Kennel Club în 1885. Saint Bernardul a devenit foarte popular în America de Nord și în întreaga lume.
Lucruri interesante despre Saint Bernard
Nu s-au numit mereu Saint Bernanrd
Numele Saint Bernard – sau St. Bernard – nu a fost adoptat decât în anul 1888. Până atunci, câinii erau cunoscuți sub denumirea de Mastiffi Alpini.
Au avut și multe alte „meserii”
Pe lângă faptul că au fost câini de salvare în Alpi, Saint Bernard-ii au fost folosiți și în alte misiuni de căutare și salvare. Dar talentele lor nu se opresc aici. Au fost folosiți ca câini de turmă, câini de tracțiune sau de pază. Sunt, în același timp, și „iubăreți și luptători”: blânzi și docili, unii dintre ei sunt azi folosiți ca terapeuți canini, în timp ce strămoșii lor au participat chiar și în războaie.
Au făcut parte din povestea lui Napoleon
Armata lui Napoleon a traversat Alpii la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Această traversare a inclus Pasul Marele Saint Bernard, unde soldații s-au întâlnit cu astfel de câini în momentele critice. Niciunul dintre cei 250.000 de soldați nu a murit în timpul trecerilor, iar mulți au povestit mai târziu despre întâlnirile cu câinii salvatori.
Sunt faimoși și în cultura pop
Dacă ai crescut în anii '90, probabil asociezi rasa cu seria de filme pentru copii „Beethoven”, în care personajul principal este un Saint Bernard adorabil. Dar nu a fost singurul moment de faimă. În anii '50, în serialul TV „Topper”, un Saint Bernard pe nume Neil este prezentat ca fantoma unui câine care a murit încercând să salveze un cuplu de la o avalanșă. Din păcate, nici cuplul nu a supraviețuit, așa că „bântuie” împreună în viața de apoi.
Un Saint Bernard celebru numit Barry, căruia i se atribuie salvarea a cel puțin 40 de vieți la începutul anilor 1800, are propriul său monument și o expoziție la Muzeul de Istorie Naturală din Berna, Elveția.
Sursa: Protv.
